Izbucnire

Cat mai stiu
Si cat mai sper,
Cat mai cred
Si pentru ce,
Ce a fost
Si de mai e
Unde, cand
Si cat,
De ce...

Cat mai stiu?
Si cat mai sper?
Cat mai cred?
Si pentru ce?
Ce a fost?
Si chiar mai e?
Unde, cand?
Si cat?
De ce?!

O premiza fara baza,
O concluzie in dor,
O urmare ce creaza
Primar gri devastator.

Infinit

Intre nespuse ganduri
Si aripi nedeschise,
'nainte de zapada
Si totusi dupa flori,
Dincolo de-nceputuri
In fata lui "apoi",
Orbit de fericire
Sau in albastru prins,
In pustii nesfarsite
Dar si in vazul lumii,
Cand trecutul invie
Sau piere-n viitor,
Si cu speranta-n suflet
Si deznadajduit,
Ochiul nu va trada,
Cuvantul nu dezleaga,
Cand linistea se lasa,
Imi pasa.

Îmbrăţişare

Aseaară ţi-am fredonat melodia,
Parfumul minţii tale m-a trezit
Şi n-am mai putut a spune o vorbă
De al tău iz absent m-a răpit.

Aseară-ţi cântasem melodia,
Privisem pictura  divină
Şi ignorasem necunoscutul
Orbit de a noastră lumină.

Al meu întuneric nu gustă
Neputinţa de-a-mbrăţişa epifania
Fiind o cină demonică,
Acum eu îţi cânt melodia.

Mireasma mea prezentă va elibera
A ta putere de-a spune beţia
Şi mirosul spiritului meu te va stinge,
Diseară să-mi fredonezi melodia.